Refracție 2015 – 2016 I Club Control București

2015 – 2016

”Refracție” este un spectacol de teatru performativ, cu valoare de document, care își propune să exploreze și să prezinte percepțiile persoanelor cu autism. Fiecare reprezentație este urmată de discuții cu publicul moderate de către un specialist.

Nicoleta Lefter

„Materialele care stau la baza acestui spectacol aparțin următoarelor persoane diagnosticate cu autism: Cleo (7 ani), Robert (18 ani), Dudu (11 ani), Cezar (15 ani), Manu (6 ani), Jim Sinclair. Compoziție muzicală Alexandru Sălăgean (Dudu 11 ani). Ideea realizării acestui spectacol colectiv a pornit de la volumul „Mâini cuminți. Copilul meu autist”, semnat de Ana Dragu.

Echipa de documentare și creație: Nicoleta Lefter – actriță, Silvia Calin – coregraf, Velica Panduru – scenograf și light design, George D. Stanciulescu – compozitor, Mihai Pacurar – artist video, Adi Bulboaca – fotograf și artist video, Ruxandra Bunea – psiholog, Andrei Ostrowski – elev.

Refracție încearcă să creeze un posibil dicționar al autismului, nu prin inventarierea termenilor, ci prin găsirea unor reprezentări – verbale, vizuale, coregrafice – ale modului de gândire și simțire al unui copil cu autism.” (Oana Stoica – Inside autism – DILEMA veche)

Refracție a fost o experiență pentru mine. Am crezut că știu ce este autismul pana să ajung la Club Control în data de 4 noiembrie 2015. Am crezut ca înțeleg și ca pot relaționa cu copii autiști. Dar Refracție mi-a demonstrat că nu era așa. Spectacolul este primul care expune punctul de vedere, trăirile și, până la urmă, sufletul unei persoane autiste. … Asa cum a încercat să clarifice și spectacolul Refracție, autismul este o stare, un alt mod de a percepe lumea, nu neapărat o afecțiune.” (Andreea Tănase – Refracție – un spectacol complex și necesar – Semne Bune)

Parteneri: Club Control București, Uniunea Artiștilor Plastici din România.

Parteneri media: Revista Scena.ro, SUB25.

Nicoleta Lefter, actriţă: „Îmi doresc să mă documentez mai serios despre ce înseamnă persoanele cu autism și m-am hotărât să fac acest spectacol prin care să redau lumea interioară extrem de bogată și extra sensibilă a acestor oameni.”

Mihai Păcurar, video art: „Mă interesează să întreprind împreună cu echipa o incursiune cât mai acută în ceea ce este universul senzorial al persoanelor cu autism, pentru atingerea unui grad cel puţin intrigant de awareness în ceea ce priveşte posibilităţile de comunicare proactivă cu aceste persoane şi bineînţeles de transmitere a experienţei, mai departe, către spectator.”

Silvia Călin, coregraf: „În acest proiect îmi doresc în primul rând sa iau contact cu persoane cu tulburări din spectrul autist al căror univers este atât de special, să-l inteleg şi să-l pot transpune corporal într-un spectacol. Ce mi se pare interesant este faptul că procesul va fi invers, nu eu îi voi invața pe ei să-și descopere corpul ci eu v-a trebui sa invăț să deslușesc o lume.”

George D. Stanciulescu, psiholog, doctor în filosofie/ compozitor și producător muzical: „Asumarea propriilor limite perceptive, ca normalitate aprioric confortabilă, ne conduce pe fiecare din noi într-un soi de autism care, chiar dacă nu atinge neapărat intensități patologice, ne modelează socio-cultural și psiho-emoțional existența. Cred că transfigurarea expresivă aflată la intersecția diverselor limbaje artistice este una din manierele cele mai eficiente de a ne auto-terapeutiza și, in egală măsură, de a ne apropia, printr-un efort de dezlimitare lucidă, de o categorie aparte a semenilor noștri cu care, de cele mai multe ori, empatizăm bivalent, fiind uneori curioși si explorativi, alteori temători si rezervați”.

Ruxandra Bunea, psiholog; „În practica mea cu copii cu autism am observat că, pe lângă un cadru terapeutic în care să învețe, ei au nevoie să fie ascultați, înțelesi și acceptați de oamenii pe care îi intâlnesc. Asta le dă o parte din puterea și curajul de a merge mai departe, de a fi în lume, de a ființa. Îmi doresc ca acest spectacol să vină în întâmpinarea nevoii lor emoționale, să construiască o punte între lumea lor și a noastră, pe care – atunci când intrăm – să ne înțelegem reciproc singurătățile, ofurile, comportamentele, emoțiile.”

„Proiect cultural finanțat de Centrul de proiecte culturale al Municipiului București – ARCUB și Primăria Municipiului București în cadrul Programului cultural „Ești București”

© 2015 Asociația UMA ED ROMÂNIA . Toate drepturile rezervate